Muzeul Pălăriilor de Paie, Crișeni, Harghita

Muzeul Pălăriilor de Paie de la Crişeni, județul Harghita, a fost înființat în 2001 cu scopul de a păstra și a transmite meșteșugul împletirii de paie și a confecționării pălăriei de paie, tradiție care exista de mai bine de 200 de ani.
Felul în care purtai pălăria era un semn al etniei, al stării sociale, al vârstei, al bogăției. Apoi, fiecare zonă etnografică are pălăria ei.

Szőcs Lajos, a cărui familie de trei generaţii se ocupă de fabricarea de pălării de paie, s-a hotărât să înfiinţeze primul Muzeu de Paie din ţară la Crişeni.

Muzeul a fost înfiinţat într-o casă ţărănească tradiţională renovată.
În prima încăpere pot fi văzute toate modelele de pălării de paie din ţară, în încăperea din mijloc sunt amplasate diferite obiecte de uz şi decoraţie, iar în ultima încăpere este prezentată tehnica de fabricare a pălăriilor de la seceratul paielor până la pălăria gata făcută.
Mai mult de 600 de pietre sculptate de natură, având forme deosebite, ca de exemplu: raţă, porumbel, şapcă etc.
Tot aici poate fi văzută şi chiar încercată cea mai mare pălărie purtabilă din ţară, cu diametrul de doi metri şi greutatea de 2,65 kg. La fabricarea ei s-au folosit 500 m de împletitură de paie şi 1,5 km de aţă.
Tot în curte se găseşte şi o pălărie de cinci metri.

În 2004, o pălărie de la Crișeni, sătucul dintre dealuri, a ajuns și la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași, la actorul Sergiu Tudose.
După ce se seceră grâul, spicele sunt uscate și apoi înmuiate în apă pentru a putea fi împletite. După împletire, șnururile sunt trecute printre doi tamburi, o presă manuală cu manivelă, pentru aplatizarea împletiturii, devenind plate. Apoi panglicile sunt cosmetizate, se taie capetele spicelor care sunt inestetice. La final se mai udă și se mai presează încă o dată.

Apoi panglicile sunt întinse pe niște suporți din lemn și urmeză coaserea lor cu mașina de cusut. Mai demult panglicile erau cusute manual pe calapoduri din lemn. Aceste calapoduri sunt expuse la muzeu și poartă urmele sutelor de înțepături de ace.
După coasere sunt presate cu presa de pălării, pentru a le da forma cu teșitura din creștet. La origini această teșitură se realiza cu fierul de călcat.