Muzeul Județean Botoșani

Fost Palat al Prefecturii, clădirea în care se află muzeul a fost ridicată în perioada premergătoare primului război mondial.
Planurile grandioasei clădiri au fost proiectate de către arhitectul român Petre Antonescu. Construcția palatului s-a desfășurat în perioada 1904-1913 și dispune de 17 săli.

Muzeul de Istorie, încă de la începuturile funcţionării clădirii ca Palat Administrativ, a fost prevăzut cu reţea electrică şi corpuri de iluminat. A fost prima clădire din judeţul Botoşani în care fost instalat sistemul de electricitate şi încălzire centrală cu calorifere.
Parcursul expoziţional cuprinde 16 săli în care sunt prezentate aspecte ale preistoriei şi istoriei locale.

Fondul aparţinând perioadei paleolitice, cu o vechime de 30.000 de ani cuprinde arme din piatră cioplită şi os, resturi fosile ale unor animale preistorice, precum şi un exponat unic pentru zona noastră: un adăpost din paleolitic, parţial reconstituit.
Unele dintre cele mai interesante piese sunt cele încadrate în Cultura Cucuteni, în vitrine fiind numeroase artefacte impresionante prin modul de realizare şi decorul lor.
Vasele şi statuetele aparţinând acestei civilizaţii sunt fiecare unicat pentru perioada în care acestea au fost realizate.

In sălile acestuia se află câteva exponate deosebit de interesante: un adăpost uman din paleoliticul mijlociu descoperit la Ripiceni-Izvor, pe malul Prutului, care este unicat în ţară; o statuetă feminină aparţinând culturii Cucuteni (5.000 i.Hr.), cunoscută sub denumirea de „Venus de la Drăguşeni”; vechea uşă de la biserica „Sf. Nicolae” din Dorohoi (ctitoria lui Ştefan cel Mare, 1495); paftale, inele sigilare şi alte obiecte descoperite pe câmpul de bătălie de la Verbia (4 km. de Dorohoi), unde armata lui Ieremia Movilă a trecut de partea lui Mihai Viteazul, domnul care a unificat pentru întâia oară provinciile româneşti (1600); inscripţia originală (pisania) şcolii de la Pomârla (1835), întemeiată de boierul Anastasie Başotă, prima şcoală particulară din Moldova.
Muzeul mai reunește și câteva obiecte importante din punct de vedere cultural, ce s-au aflat sub posesia unor reprezentanți ai culturii românești, precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, George Enescu, Grigore Antipa sau Octav Băncilă.

Ajută și pe alții să descopere: