Muzeul Căilor Ferate Române (CFR), București

Preocuparea pentru înființarea unui muzeu al Căilor Ferate Române în 1924, când Theodor Balș, subdirector general al CFR, își manifesta interesul pentru păstrarea documentelor cu valoare istorică și salvează de la dezmembrare numeroase tipuri reprezentative de locomotive vechi, între care și faimoasa „Călugăreni”, una dintre cele dintâi care au rulat pe prima cale ferată din Principatele Unite, București – Giurgiu.

Tot el semnează, în 1937, ordinul Direcției Generale a CFR de înființare a unui muzeu de cale ferată. În acest ordin se stipulau, printre altele, și scopurile muzeului.

Acesta urma să contribuie la “instruirea profesională a personalului CFR”, dar și la promovarea instituției „prin aceea ca publicul care va vizita acest muzeu își va putea da seama de vasta și variata activitate a căii noaste ferate, de bogățiile și frumusețile țării noastre, frumuseți accesibile prin mijloacele de transport oferite de CFR”.
Muzeul CFR a fost inaugurat in 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren pe teritoriul românesc, în cadrul serbărilor Ceferiadei.

In patrimoniu există un număr de 37 de locomotive cu abur, aflate în diverse depouri din țară, dintre care amintim: locomotiva 43 Călugăreni din 1869; locomotiva 40.001, pentru linia cu cremalieră de pe tronsonul Bouțari – Zăicani, construită în 1908; locomotiva 140.117 Consolidation, construită în 1920 de firma americana Baldwin Locomotive Works; 2 locomotive Pacific, construite de firma germană J.A.Maffei în 1922; locomotiva 142.008 construită la Uzinele Malaxa în 1937.
Se păstrează în original garnitura trenului care a făcut prima cursă pe o cale ferată în România, în luna octombrie a anului 1869, între Bucureşti şi Giurgiu (locomotiva Călugăreni); prima locomotivă realizată la Reşiţa, în anul 1873; machete reprezentând locomotive construite în ţară; macheta unei instalaţii de centralizare electrodinamică cu relee, înzestrată cu bloc de linie automat şi cu instalaţii dispecer; vagoane; telegraf Morse (1869); fotografii, acte vechi, costume de ceferiști, obiecte cu caracter memorial legate de personalităţi cum ar fi Anghel Saligny (1854 – 1925) şi Elie Radu (1853 – 1931), cu realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare.

Punctul de atractie este DIORAMA demonstrativă de traseu feroviar românesc, cea mai mare din țară, realizată doar de o mână de oameni, la scara 1:87. Dată în folosinţă în 16 mai 2012, piesa de rezistenţă a muzeului imită locomotive şi material rulant, este dirijată pe calculator, are trasee atât pe cale ferată normală cât şi îngustă, o lungime de peste 14m, o lăţime de circa 4,4m şi încântă pe vizitatorii de toate vârstele.
Deasemenea se poate vizita biroul original al inginerului Anghel Saligny şi istoriografia altor ingineri români care au contribuit la construirea primei linii de cale ferate română.