Muzeul Bolyai, Târgu Mureș, Mureș

Obiectele personale ale János şi Farkas Bolyai pot fi văzute în muzeul memorial, deschis inițial într-una din sălile bibliotecii Colegiului Reformat din Târgu-Mureș.

O parte dintre aceste obiecte au fost adusă în 1887 de Gergely Bolyai din Buia, în cufărul expus şi astăzi în muzeu. În vara anului 1911, cu ocazia exhumării şi înmormântării celor doi matematicieni, craniul lui Farkas Bolyai şi fragmente din craniul lui János Bolyai au fost extrase şi conservate. Ele se află şi astăzi în muzeu, în tabernaculul donat de dr. Czakó József.
În anul 1913 s-a găsit un portret care îl reprezintă pe Farkas Bolyai, iar în jurul anului 1925 a început conturarea ideii deschiderii unui muzeu dedicat memoriei celor doi Bolyai. Realizarea efectivă a avut loc mai târziu, data deschiderii muzeului fiind 7 noiembrie 1937.
Colecţia cuprinde obiectele, manuscrisele şi lucrările celor doi matematicieni – Farkas Bolyai şi fiul său, János – ce şi-au petrecut în oraşul Târgu-Mureş cea mai mare parte a vieţii.

Bolyai Farkas (1775-1856), născut în comuna Buia (jud. Sibiu), şi-a început studiile la Colegiile reformate din Aiud şi Cluj, apoi la Universitatea din Göttingen, unde se împrieteneşte cu marele savant Friedrich Carl Gauss. Din 1804 şi până la sfârşitul vieţii este profesor la Colegiul Reformat din Târgu-Mureş unde predă matematică, astronomie, fizică şi chimie.

Pe lângă activitatea de profesor, finalizată cu două lucrări de pedagogie şi manuale tipărite în tipografia şcolii, Farkas Bolyai are şi alte preocupări: scrie poezii şi piese de teatru, traduce din engleză şi germană, este preocupat de actorie, desen, pictură, muzică, silvicultură; are aptitudini tehnice construind sobe după schiţe proprii. Lucrarea sa fundamentală Tentamen (Târgu-Mureş, 1832), scrisă în latină este o sinteză a îndelungatelor sale frământări şi meditaţii privind bazele matematicii, cu idei şi intuiţii geniale ce au premers epocii.
Bolyai János (1802-1860) este o personalitate marcantă a matematicii, cunoscut prin cercetările sale din domeniul geometriei. Îşi începe studiile şcolare la Colegiul reformat din Târgu-Mureş, apoi la Academia de Inginerie Militară din Viena, devenind ofiţer inginer.

Preocupat de Axioma a XI-a a lui Euclid care se referea la teorema dreptelor paralele, la vârsta de 21 de ani János îi trimite tatălui său o scrisoare, renumită pentru istoria matematicii, în care afirmă: ”…din nimic am creat o lume nouă”; astfel, el îşi înformează tatăl că se află în posesia ideii fundamentale a geometriei neeuclidiene, pe care urmează doar să o prezinte într-un sistem unitar.

Prin lucrarea sa fundamentală ”De scientia spatii”, János Bolyai fundamentează geometria neeuclidiană, revoluţionând atât geometria, cât şi fizica teoretică. Lucrarea rămâne însă necunoscută lumii ştiinţifice, iar János Bolyai moare singur şi necunoscut în anul 1860, fiind înmormântat în Cimitirul reformat din Târgu-Mureş.

Cele 14.000 de file manuscrise evidenţiază şi preocupările sale de filosofie, filologie şi muzică.