Muzeu Țăranului, Flămânzi, Botoșani

„Muzeu Țăranului din Flămânzi” (deschis pe 1 decembrie 2016) readuce în atenția publicului date despre importanța Răscoalei de la 1907, dar în același timp încearcă să reconstituie universul țăranului flămânzean, cu tot ceea ce înseamnă acesta: tradiții, port popular, ocupații, ritualuri ale vieții.
Flămânziul reprezintă un nume cu rezonanță istorică, fiind cunoscut mai ales ca locul de unde a pornit Răscoala de la 1907, eveniment în cinstea căruia a existat un muzeu în localitate („Muzeul Răscoalei 1907”).

Colecția muzeului este adăpostită în două imobile, o clădire principală și o clădire anexă, ambele restaurate și consolidate în urma proiectului cu fonduri europene.
Clădirea principală este cea mai veche construcție din localitate, un monument de patrimoniu local, fiind construită în anul 1910, ca sediu pentru o bancă numită „Triumful”.
În sala 1 sunt expuse 9 lucrări din ghips patinat ale sculptorului sucevean Gavril Covalschi. Tot de Gavril Covalschi realizată, mai avem o statuie turnată în bronz care exprimă artistic revolta țăranilor de la 1907, însă aceasta nu este expusă în interior, ci la intrarea în muzeu.
Sala a II-a, cea mai mare și mai spațioasă, cu un frumos balcon traforat ilustrează agricultura, principala ocupație a țăranului, motiv de la care a și pornit flacăra răscoalei.

În sala a III-a unde se află, după cum am menționat, Răscoala de la 1907 în pictură, avem printări după tablouri de ale lui Ștefan Luchian („La împărțitul porumbului”, „Conac incendiat”, „Sfârșit 1907”), Octav Băncilă („Propagandistul”, „La sfat”, „Înaintea Răscoalei”, „Prevestirea Răscoalei”, „Răscoala”, „Recunoașterea”, „Blestemul”, „Înmormântarea”)
Sala a IV-a conturează prin reconstituire spațiul de locuire al țăranului din Flămânzi. Din structura casei sătești cu două încăperi și tindă la mijloc, noi am ales să amenajăm camera neîncălzită, care nu avea sobă și care se mai numea „casa cea mare”, odaia de sărbătoare, sau „odaia de curat”.
În cea de-a V-a sală, aflată în clădirea anexă și mobilată cu podiumuri de expunere și vitrine de perete, în partea stângă și în partea dreaptă, chiar la intrare sunt prezentate: industria casnică textilă cu războiul de țesut, unelte pentru tors și depănat, dar și imagini cu motive decorative de pe ștergare și portul popular de sărbătoare; meșteșugul dogăritului, cu toate uneltele necesare, dar și toate acele lucrurile ce puteau ieși din mâna unui meșter dogar și erau folosite în gospodăria sătească: butoiul pentru vin, butoiașul pentru țuică, putineiul pentru cașul sărat, coveți pentru frământat pâinea, piuă pentru cereale, știubei pentru zolit piese textile cu leșie, brai pentru spălat.

Ajută și pe alții să descopere: