Morile de apă de la Rudăria, judeţul Caraş-Severin

Aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, morile valorifică, într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă care învederează o mare experienţă şi abilitate “inginerească”, potenţialul energetic modest al râului Rudăria datorat unei diferenţe de nivel nesemnificative.
Morile de apă de la Rudăria au fost construite şi exploatate în sistem asociativ, sau „în devălmăşie”, cum spun localnicii, de mai multe familii având calitatea de „rândaşi” (după „rândul” cuvenit la măcinarea grânelor, în cursul fiecărei săptămâni).

Autenticitatea sistemului constructiv tehnic este păstrată în întregime. Unele roți și jgheaburi au fost înlocuite, încă din anii ‘80, cu elemente metalice perfect similare, din motive de eficiență în exploatare.
Coşul pentru grăunţe şi piatra de moară superioară care este mobilă. Piatra de moară inferioară este fixă. Prin frecarea celor două pietre de moară se obţine făina.
Roata este pusă în mişcare de apa venită pe jgheab şi transmite rotaţia la piatra de moară prin intermediul unui ax vertical. Roata este susţinută de o pârghie de lemn pe care este aşezată o bucată de piatră scobită în interior ca locaş pentru axul vertical.

Dacă în 1874 existau 51 de mori, după inundaţiile din 1910 au mai rămas doar 22, aşezate asemenea unei salbe de mărgele pe o lungime de trei kilometri.
Cele 22 de mori de apă de la Rudăria, aflate în judeţul Caraş-Severin, incluse din anul 2004 în patrimoniul mondial UNESCO, sunt vizitate în fiecare an de câteva mii de turişti.
Rezervaţia mulinologică de la Rudăria, fosta denumire a comunei Eftimie Murgu, este unică în Europa de Est, fiind vizitată în fiecare an de câteva mii de turişti, români şi străini. Unul dintre motive este şi acela că se află foarte aproape de Cascada Bigăr, desemnată cea mai spectaculoasă din lume, în urmă cu câţiva ani.

În perioada interbelică existau 48 de mori de apă, dar după al Doilea Război Mondial mai mult de jumătate au fost distruse, astfel că în prezent mai există 22, toate fiind funcţionale. Morile aparţin rudărenilor, oamenilor din Rudăria, nu vin persoane din alte localităţi să macine făină. Cel mai mult mă bucură că încep să fie vizitate de turişti din străinătate. Vin oameni din întreaga Europă, în special din Germania, Austria, Italia, Spania, Ungaria sau Serbia. Oamenii află de mori de pe Internet, în primul rând. Morile sunt vizitate de câteva mii de turişti în fiecare an, iar vara vin cele mai multe persoane„, a afirmat primarul comunei Eftimie Murgu.
Pe lângă spectacolul fascinant al cascadelor îmbinat cu zgomotul salbei de mori, o excursie pe Valea Miracolelor oferă şi alte surprize nebănuite.

Nu lipsesc legendele.
Legenda dăinuirilor” spune că dacă îți potrivești ceasul după porunca naturii și vei petrece o noapte într-una din cele două mori Îndărătnică, în timp ce moara merge în gol, dimineață te trezești întinerit, deoarece piatra morii macină timpul îndărăt.

În „legenda Svinecei” se spune că demult la moara Roșoanea, înspre noaptea de Sânzâiene, când printre oameni coboară duhurile bune dar și cele rele, măcina o fată foarte frumoasă, iar un moș care trecea pe-acolo și care se transformase în vârcolac datorită unei monede blestemate, a necinstit-o după care a ucis-o. Continuarea legendei spune că pe vale coborî zâna cea bună și văzând atâta cruzime îl transformă pe moș în lup, blestemându-l „să nu poți deveni om până nu sapi cu ghearele și cu dinții pe sub stânca pe care stai, un tunel la capătul căruia să construiești o moară la care tu să nu ai rând niciodată”. Pe partea râului unde se întâmplase grozăvia, a rămas un loc pietros pentru totdeauna. Părinții, în căutarea fetei, au pierit înghețați pe stâncile Rudăriei; primăvara, în locul unde au urcat cei doi au apărut stâncile Adam și Eva, unele din cele mai frumoase stânci din Banat.

Există mai multe rute pe care se poate ajunge la morile de apă de la Rudăria.

Dacă vii dinspre Băile Herculane sau Caransebeş, pe E70, în localitatea Cornea trebuie ţinută şoseaua spre Anina, iar după Prilipeţ, un indicator te va ghida către Eftimie Murgu.

Dacă punctul de pornire este Reşiţa, atunci trebuie să mergi pe DN 58, spre Bozovici, după care se intră pe DJ571, până în Eftimie Murgu.

Dacă vii dinspre Clisura Dunării, Moldova Nouă atunci trebuie să mergi către Cărbunari, apoi Dalboşeţ şi în sfârşit Eftimie Murgu.

Ajută și pe alții să descopere: