Mircea Lac, meșterul pădurenilor si al lanțurilor de lemn, Alba

Recunoscut la nivel național drept creator și păstrător al valorilor tradiționale (primit în Academia Artelor Tradiționale în anul 1995), Mircea Lac face dovada caracterului excepțional al performării.

Astfel, a reușit să transmită elemente de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, la peste 200 de tineri și vârstnici, contribuind substanțial la asigurarea viabilității acestor elemente.
Meșter și dascăl de mare valoare culturală, aflat de peste 40 de ani în slujba păstrării și promovării artei și meșteșugurilor străvechi, Mircea Lac este purtător de excepție a unor modele culturale tradiționale.

În prezent este singurul meșter care stăpânește cu desăvârșire meșteșugurile milenare pădurenești ale legării lemnului în cositor, ale confecționării tiparelor de piatră pentru turnat „zimții de balț”, cataramele și pandantivele din cositor, cât și confecționarea podoabelor ce înnobilează costumul pădurenesc al femeilor („lanțuri cu ciorcoloț, lanțuri în scărică, lanțuri cu chei și inele, lanțuri șerpești, balț cingătoare și balț pe chici”).

De asemenea este singurul meșter care mai confecționează, după tehnici originale și cu materiale autentice, celebrele obiecte ceremoniale ale nunții pădurenești: „șocanul de nuntă” și „bâtul de nănașă”.
Meșteșugul l-a învățat în satul său natal, Almașu Mare de la vecini și rude, apoi de la vestiții meșteri populari din Zona Zarandului – Ribița, Blăjeni, Tomești, Ceru Băcăinți. Câțiva din „mentorii” care au contribuit la formarea sa sunt: Perța Constantin din Ceru Băcăinți, Gheorghe Cercel din Sebeșul de Jos, Filip Bogdan din Sibiu sau Nicolae Cernat din Șugag – meșteri care astăzi nu se mai află în viață.
Prima realizare artistică „a fost o scrumieră făcută într-o gresie moale, având ca model o scrumieră de sticlă din casă”.

După care, în urma studiului intens pe lângă diverși meșteri populari zonali, a învățat să realizeze și alte obiecte importante din lumea satului.
Profesorul Mircea Lac este o adevărată enciclopedie în ceea ce priveşte arta populară – lucrează pe mai multe materiale – pe sticlă, piatră, metal, os, textile, dar preferă lemnul: „Sunt multe domenii în arta populară şi am încercat – la dorinţa copiilor – să le facem pe toate. Cred că lemnul este cel mai special, e mai organic, mai aproape de natura omului. Zice şi zicala că „românul e frate cu codrul” şi e legat de civilizaţia lemnului. Era la îndemână şi se prelucra uşor.
Multe dintre obiectele din atelierul lui Mircea Lac sunt vestigii culturale din Ținutul Pădurenilor, vecin cu Țara Hațegului. Pădurenii, spune profesorul, au o cultură aparte, pentru că au fost mult timp izolați. Civilizația modernă a ajuns mai târziu la ei, chiar dacă mineritul a fost activ în zonă și a adus acolo și oameni din alte culturi.

Distincţii acordate meşterului Mircea Lac:
Diploma de Onoare” din partea Consiliului Național al Organizației Pionierilor – 1985, 1986, 1988; Expoziţie Medalion la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – 2005
„Certificat de onoare” din partea Complexului Muzeal Astra și a Inspectoratului Județean Sibiu – 2015; Diplomă de Merit cultural şi placheta jubiliară, Muzeul Satului – 2011.
Profesorul si sculptorul Mircea Lac a primit din partea Ministerului Culturii si Identitatii Nationale, prin Comisia Nationala pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, titlul onorific de „Tezaur Uman Viu” în anul 2018.
În toată activitatea sa, Lac Mircea, cu trudă și pasiune și-a dedicat viața învățând tainele meșteșugurilor tradiționale, pe care le-a promovat în permanență, atât la nivel național, cât și internațional, contribuind, prin strădania lui, la consolidarea imaginii României în lume. Astfel, începând cu expozițiile și demonstrațiile de lucru de la Arras – Franța, oraș înfrățit cu Deva, a adus servicii culturale țării noastre, prin prezentarea nealterată a identității noastre, în aproape toate țările Europei.” Ciprian Nicolae Roman, Manager Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara
Prin ceea ce a făcut și face, Mircea Lac slujește de o jumătate de secol, zi de zi, clipă de clipă, la altarul neamului său. A așezat întreaga sa activitate sub deviza lui Simion Mehedinți: «A instrui și, mai ales, a educa înseamnă a-l integra pe copil în neamul din care face parte.» Dascăl desăvârșit, Mircea Lac are cunoștințele necesare postului și un indiscutabil spirit de sacrificiu. La el, dăscălia a fost o meserie pe care nu a ales-o, ea l-a ales. Mircea Lac face parte dintr-o categorie specială, aceea a oamenilor de valoare, o minoritate adeseori persecutată. Contribuția acesteia la evoluția și dezvoltarea societății este una extrem de importantă.” Prof. Univ. dr. Ilie Moise

Încă de foarte mic aveam o atracție deosebită pentru bătutul cuielor. Nu mai știu câți ani aveam, foarte puțini, dar țin minte că prima dată am stat la colț, după ce am bătut vreo două chile de cuie în lemnele de foc, pregătite de tata pentru a repara un gard căzut…” (Mircea Lac)