Maria Spiridon, țesătoarea din Avrig, Sibiu

Maria Spiridon s-a născut în anul 1920, în comuna Avrig din județul Sibiu, într-o familie de oameni gospodari și pricepuți în arta țesutului.
Obiceiul locului era de a transmite de la bunică și mamă la fete priceperea în arta țesutului și prelucrarea materiei prime. În Avrig exista obiceiul ca fata să iasă la joc cu “păstura de mână” (o țesătură bogat ornamentată) pe care o punea pe umărul băiatului ales pentru a juca hora. Tot în tradiția avrigeană exista obiceiul ca fata să-și coasă o ie nouă pe care să o poarte de sărbători.
Tradiția locului și atmosfera familială în care a crescut Maria Spiridon au condus la dezvoltarea deprinderilor meșteșugului. Copilă fiind, împreună cu cele cinci surori și cu ajutorul mamei și bunicii, aceasta a învățat să confecționeze toate piesele textile de interior folosite la decorarea camerelor, sau piese specifice portului local, unele dintre acestea regăsindu-se și în zestre.

Maria Spiridon a învățat să coasă singură iile pentru ea și cămăși pentru ceilalți membrii ai familiei, folosind cânepa și bumbacul. Țesea pânză de cămăși, pânză de cioareci, pânză de izmene, “chindeauă” (ștergare lungi, ornamentate care se puneau la icoane și tablouri), fețe de masă, cearșafuri albe, fețe de pernă și altele asemenea.
Fiind atrasă de artă, Maria Spiridon se s-a dedicat țesutului, folosind motive ornamentale specifice Avrigului, pe care le-a reinterpretat și le-a dezvoltat prin stilul ei caracteristic, adăugând mai multă culoare și lăsând imaginația să o ghideze.
Modul în care avea loc procesul creator a fost descris chiar de Maria Spiridon: “Uite, dintr-o floare dai într-alta, o mai mărești îi mai adaugi ceva, îi mai dai altă culoare și-i dai alt format. Cu o linie de altă culoare iese o frunză, un motiv nou”. Țesătoarea se inspira din natură și încerca să adauge cât mai multe detalii care să scoată în evidență frumusețea acesteia.
Dintre țesăturile pe care le-a făcut Maria Spiridon, doar puține au avut și funcție utilitară, majoritatea fiind realizate pentru decor. Îmbogățind ornametica tradițională, valoarea pieselor decorative atrăgea atenția cumpărătorilor.

Motivele geometrice tradiționale se regăseau mod curent pe țesăturile Mariei Spiridon, în diferite combinații ornamentale. Decorul era realizat în principal prin alesătură. A creat pe țesături și motive noi, integrate organic în compoziția ornamentală a pieselor, cu totul remarcabile ca nivel de realizare artistică, fapt pentru care au fost distinse cu numeroase premii la bienalele republicane de artă populară.
Creațiile textile țesute de Maria Spiridon s-au bucurat și se bucură de o deosebită atenție și apreciere din partea publicului. Multe dintre acestea au fost vândute prin cooperativa “Arta Sibiului” și prin secția de artă populară a cooperativei locale de consum, altele au fost comandate și cumpărate direct de la creatoare. Multe țesături au fost vândute la târgurile meșterilor populari organizate de Muzeul Satului din București (în 1969) sau pe litoral (în anii 1975, 1976).
Maria Spiridon a primit numeroase distincții în urma activității sale creatoare: premiul I pentru țesături la cea de-a II-a expoziție bienală de artă populară, faza regională Brașov; premiul II la cea de-a II-a Expoziție bienală de artă populară din anul 1964; premiul I pentru costum popular la cea de-a IV-a Expoziție Bienală republicană de artă din anul 1967; premiul I pentru costum femeiesc, diplomă pentru țesături de casă și premiul II pentru față de masă la cea de-a V-a Expoziție bienală de artă populară din anul 1969; premiul I la ediția din 1979 a Festivalului național “Cântarea României”; premiul I la Expoziția internațională a meșteșugurilor și meseriilor artistice populare organizat în Bulgaria în anul 1978.
Creații reprezentative ale Mariei Spiridon se află în patrimoniul muzeelor etnografice și de artă populară din România, Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul Bruckenthal din Sibiu, Muzeul Județean Brașov, Muzeul din Avrig. La muzeul Avrig se regăsesc și piese lucrate de Maria Spiridon împreună cu elevele sale din clasa de artă populară pe care a condus-o.
Maria Spiridon a adus o contribuție impozantă în transmiterea tradiției țesutului și cusutului, la îmbogățirea patrimoniului culturii populare românești prin dezvoltarea creațiilor sale. Astfel, în amintirea și recunoașterea operei sale, astăzi o stradă din Avrig îi poartă numele.