Maria CONSTANTINESCU, pictor

Maria Sanda CONSTANTINESCU s-a născut in Stoenești, Argeș.

A absolvit cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti, sectia pictura monumentala-restaurare, clasa profesorului Costin Ioanid.

Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania; Membru al Academiei „Burchardt” din Italia si Elveția; Fondator si președinte al Fundației „Suflul Luminii”, Romania, pentru educarea copiilor prin meserii tradiționale; Membru de onoare al Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, Romania.

Când pictez o icoană, eu fac o anumită inspiraţie şi expiraţie. N-ai cum să faci linia să curgă, dacă nu inspiri şi expiri cum trebuie. Aşa că eu inspir, şi atunci trag linia. Şi cu cât linia este mai lungă, inspiraţia trebuie să fie mai puternică. Dacă te opreşti la jumătate şi expiri, harul liniei se duce. Pentru toate astea m-a luminat Rugăciunea Inimii. Mi-a explicat-o un mare călugăr. Când tragi aerul în piept, trebuie să spui: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu”, adică să ajungi sus, sus, în cer! Şi abia pe expiraţie să spui: „Miluieşte-mă pe mine, păcătoasa!”. Căci te întorci la materie, la om. Aşa şi iconarul. Pe inspiraţie, ia după puterile lui din Lumina lui Dumnezeu şi pictează.” Maria CONSTANTINESCU

In formele pictate de Maria Constantinescu exista o legănare visătoare, o lăsare in voia si in puterea magica a acestor atribute hipnotice. Acestea apar in pictura precum personajele unui basm care își caută sensul in lumea altui basm, basm închipuit in visul unuia care trăiește, la rându-i, intr-un basm. Lumea picturii Mariei Constantinescu este o feerie visata – un basm plastic in care narațiunea s-a încriptat in simboluri. Pictura ei îmi pare visul unui basm despre timpurile in care tradiția era substanța lumii, iar lumea fizica era populata, ca de fapturi in carne si oase, de atributele metafizice ale acesteia.” – H.-R. Patapievici

Premii:
1988 – Caravaggio, Roma, Italia;
1998 – Ristori, Roma;
2009 – Premiu pentru originalitate, Bruxelles, Belgia.