Katharina Teutsch – maestra țesăturilor săsești din Hoghilag, Sibiu

Născută în anul 1932 în comuna Hoghilag, județul Sibiu, Katharina Teutsch a învățat să coasă și să țeasă de la bunica, mama și mătușa sa, devenind una dintre cele mai cunoscute creatoare populare de țesături săsești din zonă.
Deoarece la sașii din zonă s-a păstrat, până târziu, tradiția ca rufele să fie spălate doar de patru ori pe an, în fiecare gospodărie era trebuincios un număr mare de piese vestimentare, dar și de țesături de interior care împodobeau orice casă săsească.
După căsătorie, Kathrina Teutsch și-a lucrat toate țesăturile și broderiile din casă, fiind remarcată, astfel, pentru talentul său și chemată să lucreze de acasă pentru cooperația meșteșugărească din Sibiu, între ani 1970-1973.

Această ocazie i-a permis țesătoarei să transmită meșteșugul mai departe, ca profesoară la clasa de țesut-cusut din Hoghilag a Școlii populare de artă din Sibiu.
Kathrina Teutsch lucra frecvent piese textile pentru împodobirea interiorului: fețe de masă, fețe de pernă, ștergare, cuverturi de pat, șervețele, perdele și altele.
Piesele create de maestra țesătoare erau ornamentate fie numai prin țesut, fie prin brodare, multe dintre câmpurile ornamentale fiind creații proprii ale acesteia.
Motivele ornamentale folosite de Kathrina Teutsch sunt, cum este și firesc, de inspirație săsească, văzute în albume sau pe alte țesături, la care aceasta adăuga detalii sau elemente noi, obținând câmpuri ornamentale originale, remarcate pentru frumusețea lor.
Cel mai des, ornamentica țesăturilor meșterei era geometrică și florală, cu motive precum rombul, valul, zigzagul, cercul, steaua și bradul (realizate în stil geometric), linia dreaptă și valul.
Dintre piesele confecționate de Kathrina Teutsch, printre cele mai remarcabile sunt fețele de pernă cusute cu motive ornamentale deosebite, cusute în roșu, principalul element decorativ fiind motivul bradului, sub forma unor romburi mari.
Amintim, de asemenea, și fețele de masă realizate de creatoarea populară integral la războiul de țesut, inclusiv sub aspectul elementelor ornamentale. Acestea erau compuse exlcusiv din motive geometrice, sub formă de benzi, val, pătrat, cerc sau romb, fiind scoase în evidență prin alternarea pricepută de modele și culori (galben, maro, bej sau negru).
Kathrina Teutsch era renumită pentru originalitatea creaților sale, aceasta făurind permanent modele noi, deosebite, pe care le creiona mai întâi pe hârtie, iar apoi le realiza cu migală pe țesături.
Unele dintre piesele reprezentative create de Kathrina Teutsch au intrat în patrimoniul Muzeului satului și de artă populară din București. De asemenea, opera sa a fost recompensată și cu premii, primind premiul II pentru țesături de casă la festivalul național „Cântarea României” din anul 1978.
Astfel, între anii 1978 și 1985, etnica germană a avut o activitate culturală deosebit de importantă pentru comuna sa natală, participând la diverse expoziții de artă populară organizate la nivel județean, interjudețean și național, creația sa fiind încununată cu titlul de Maestră a artelor, alături de diploma acordată de Comitetul județean de educație și cultură socialistă Sibiu pentru rezultate deosebite în activitatea cultural-educativă și artistică.