Jean Alexandru STERIADI, pictor, grafician, profesor

Jean Alexandru Steriadi s-a născut la data de 29 octombrie 1880, la București, si a încetat din viata la data de 23 noiembrie 1956, la București.

A studiat la București cu George Demetrescu Mirea în cadrul Școlii de Belle Arte din București, între anii 1896 până în 1901, apoi la Academia Regală din München și ulterior la Paris.

În instituţia din capitala Bavariei a studiat, timp de doi ani, cu Moritz Weinholdt, student al lui Wilhelm von Diez. Un alt profesor al lui Steriadi în perioada bavareză a fost Gabriel von Hackl, pictor şi fost student al lui Karl von Piloty. Printre alţi profesori ai săi s-au numărat Heinrich Wolff şi Ernst Neumann-Neander.

Pasiunea pentru peisaj a fost cea care l-a purtat pe artistul nostru dincolo de hotare, fiind, alături de Petrașcu și Ștefan Popescu, printre cei mai de seamă pictori ce au străbătut de la nord la sud Franța, Italia sau Spania.

A lucrat în ulei portrete şi compoziţii axate pe un desen ferm şi expresiv (Dantelăresele, Chivuţele), evoluând apoi spre o peisagistică de factură impresionistă (Casa Moruzzi, Geamie la Mangalia, Corăbii în portul Brăilei, Dimineaţa în piaţă, Peisaj cu minaret).

A fost profesor universitar la Școala de Arte Frumoase din București și membru titular al Academiei Române din anul 1948.

A condus Muzeul Aman, apoi Muzeul Kalinderu.

A avut un rol decisiv în organizarea expoziţiilor închinate lui Ion Andreescu (1912) şi Nicolae Grigorescu (1947).

A fost distins cu Marele Premiu Naţional de Pictură (1930) şi cu Premiul Academiei Române (1938).