Ion Rodoş, sculptorul creativ din Nucșoara

Este de baştină din comuna Pietroşani, Argeş, unde vede lumina zilei în anul 1956, pe 29 august, în familia Gheorghe şi Vasilica Rodoş, familie de obârşie transilvană, de undeva de pe lângă Sibiu, din localitatea Rod.

Tatăl, Gheorghe, lucrător în lemn, sitar, meserie moştenită de la bătrânul său. Mama, Vasilica, meşter popular, creatoare de modele, cărora le dă viaţă prin frumoase ii, fote, macaturi, covoare ţesute în război. Bunicul din partea mamei, Nică Culea, dogar renumit, cu şcoală „de arte şi meserii” făcută la Bucureşti, primul de pe Valea Doamnei cu atestare în meserie.

Cei doi bunici, meşteri în lemn, veterani de război, şi-au pus amprenta şi au adăugat experienţă la talentul nepotului, Ion al lui Rodoş, aşa că, după terminarea Şcolii primare şi gimnaziale în Pietroşani, face trei ani de Şcoală profesională la Colibaşi, în meseria strungar, apoi Liceul Silvic de la Brăneşti, obţinând diploma de pădurar.

În ianuarie 1988 se căsătoreşte în Sboghiţeşti cu Elena Adela Chifor, având împreună trei copii: doi băieţi, sculptori şi ei, şi o fată, studentă la Facultatea de Istorie. Meşterul popular, artistul atestat Ion Rodoş, predă în prezent cursuri de sculptură copiilor din Mioveni, Nucşoara, Corbi.

A lucrat un timp ca profesor la Şcoala Populară de Artă din Piteşti.

Nea Ion Rodoș lucrează de la 3 ani, când a deprins meșteșugul sculptatului de la bunicii și de la tatăl său. Cocoșul de munte, simbolul locului, lingurile, figurinele de legendă, personajele istorice, mobilierul, troițele, crucile și toate celelalte obiecte făcute de mâinile lui, fiecare cu povestea sa, sunt tot atâtea inimi care „pulsează” a¬ceeași viață. Cea dăruită lor prin harul revărsat de Creator asupra mâinilor sale.

De pildă, cu o lingură de vreo 18 metri a intrat în Cartea recordurilor. Harul acelorași mâini l-a făcut inovator și creator de obiecte, modele, unelte, scule, meș¬ter popular atestat, profesor de sculptură la Școala de Arte și Meserii din Pitești, membru al Clubului Iubitorilor de Cultură, condus de academicianul Gheorghe Păun, membru al Academiei Artelor Tradițio¬nale din România.

Tot el l-a purtat pe la toate târgurile și manifestările populare importante din țară, prin aproape toată Europa, chiar și pe la Parlamentul European, unde a fost sărutat de președintele acestuia, Martin Schultz, căruia i-a dat să guste pălincă românească din plosca lui, și a străbătut Bruxellesul îmbrăcat într-un costum popular de vreo sută de ani, ca un autentic urmaș al lui Badea Cârțan, arătându-le occidentalilor „Cocoșul de munte din Nucșoara”, lucrare-simbol a comunei sale.

Dar cel mai mult ține la o icoană a Nașterii Domnului, pe care a sculptat-o în 1983, mărturisitoarea unei po¬vești uluitoare, pe care o păstrează în camera în -care doarme.

Sculptura îl face pe acest om să meargă mai departe împăcat cu viața, cu sinele său și cu Dumnezeu. Chiar și atunci când se întâlnește cu ursul, de pildă, găsește calea cea mai bună de a depăși momentul.

„Am dat nas în nas cu doi urși. Am toată pățania sculptată pe o lingură! Cu unul m-am întâlnit în timp ce dădeam la pește. Cu celălalt, acum un an, într-o noapte. Soția a auzit guițând porcii. Am luat o lanternă puternică și m-am dus la coteț. Când am îndreptat lumina spre porci, am văzut unul sfâșiat, dar nu și ursul. Apoi l-am descoperit și pe acesta. Sărise gardul. I se vedea numai capul. Se uita de acolo la mine. Primul urs cu care m-am întâlnit mă studia cu curiozitate, dar nu fioros. Acesta, al doilea, se holba urât la mine. Însă lumina puternică a lanternei m-a salvat. Am strigat tare la el și a rupt-o la fugă. Dacă nu aveam lanterna mă omora”, ne mai spune nea Ion.

Lingură de lemn de Cartea Recordurilor

Centrul Cultural Mioveni a obţinut recordul pentru cea mai mare lingură de lemn din lume. Aceasta măsoară 17,79 metri lungime şi 1,50 metri în cel mai lat punct al ei (lungimea căuşului cu braţe) şi a fost realizată în 14 zile de meşterul popular Ion Rodoş şi de fiul acestuia, Gheorghe Rodoş, fiind o adevărată operă de artă, ornată cu motive populare tradiţionale şi cu sigla oraşului Mioveni.

Meşterul Ion Rodoş nu şi-a propus numai să realizeze cea mai mare lingură de lemn din lume, ci şi cea mai frumoasă. Recordul acestuia l-a depăşit pe cel deţinut până acum de India, unde exista o lingură de lemn de 12,06 metri lungime.

Ajută și pe alții să descopere: