Ioan Pumnea, maestrul coregraf al județului Brașov

Instructorul de dans şi interpretul popular Ioan Pumnea s-a născut pe 15 octombrie 1933 in satul Dăişoara din judeţul Brașov.
Încă din copilărie, a învățat să joace ca apoi să aibă o carieră artistică remarcabilă. De la părinți a moștenit talentul și s-a remarcat ca interpret al cântecelor de șezătoare, al doinelor de înstrăinare și mai apoi al cântecelor de cătănie. Prima oară, la vârsta de 12 ani, a pus în scenă, împreună cu copiii de la școala din sat, jocul moldovenesc numit „Raţa”.
Ioan Pumnea a fost învăţător după terminarea Şcolii Normale din Sibiu şi în anul 1954 a fost angajat ca profesor suplinitor la şcoala din Cuciulata, judeţul Braşov. După un an, s-a mutat în satul natal, Dăişoara, unde a fost angajat ca director de şcoală.
Între anii 1952 – 1954 a făcut o şcoală de subofiţeri de transmisiuni, unde s-a remarcat şi a terminat ca şef de promoţie. A fost comandant de pluton. Pasiunea pentru folclor l-a evidenţiat şi a făcut parte din Ansamblul Folcloric al Trupelor de Transmisiuni Transilvania. S-a afirmat atât ca dansator, cât şi ca interpret, cântând inclusiv la vioară.
Facultatea a urmat-o la fără frecvenţă, între anii 1963 – 1968, la Bucureşti, unde a studiat istoria şi geografia.
În anul 1963, Învăţământul s-a separat de Cultură, motiv pentru care s-a transferat ca metodist la Casa de Cultură Rupea. În anul 1968, s-au desfiinţat raioanele şi a fost mutat la Casa Creaţiei Populare din Braşov. A lucrat în aceeaşi instituţie până când a ieşit la pensie. S-a specializat în folclor şi cunoaşterea tradiţiilor. A bătut judeţul Braşov în lung şi în lat, cunoaşte fiecare potecă, cărare, uliţă, drum şi fiecare casă, din oricare sat din judeţ. S-a deplasat călare, cu căruţa, a umblat pe jos şi mai puţin cu maşina. A umblat din casă în casă şi îl cunoaşte toată lumea. Până şi copiii ştiu cine e Nică Pumnea. Spune că totul a moştenit de la familie şi a învăţat de la ei că lucrul cel mai important este să fii om bun, ospitalier şi cumsecade.
Ioan Pumnea își pune pregătirea în slujba performării, păstrării și promovării întregului patrimoniu cultural în cadrul Centrului de Creație al Județului Brașov, chiar și după pensionare, îndeplinind o vreme și funcția de director al Centrului Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Brașov (2001-2002). Intelectual, a devenit un nume de referință în mediul coregrafic local, participând în viața privată la viața artistică reală a satului românesc.
Ioan Pumnea acoperă peste o jumătatea de veac de activitate de promovare a culturii populare, folclorică muzical coregrafică, el însuși fiind un tezaur folcloric și etnografic al zonei Rupea, cu centru de iradiere satul Dăișoara. Deoarece a luat parte la viața culturală a satelor ardelenești ca interpret muzical-coregrafic, a cunoscut bine manifestările culturale locale. Formațiile îndrumate de dumnealui au menținut tradiția ancestrală a acestor locuri, activitatea sa de îndrumător fiind exemplară și atingând numeroase ansambluri muzical-coregrafice.

Mai mult, maestrul Ioan Pumnea a promovat dansuri locale în numeroase spectacole:
A participat la majoritatea ediţiilor Festivalului Naţional „Cântarea României”, unde a obţinut 17 titluri de laureat; – Festivalurile Internaţionale de la Zakopane (1954), Ronda, Murcia, Barcelona (1978), Agrigento (1975); – Festivaluri Internaţionale din Belgia (1954), Ungaria (1956), Germania, Cipru, Grecia, Ukraina, Republica Moldova, Tunisia etc. Paralel cu activitatea de interpret al cântecului și dansului popular, desfășoară o muncă de păstrare, transmitere și promovare a patrimoniului cultural imaterial: este primul care pune în scenă obiceiuri populare din zonele Țara Oltului și Rupea Crihalma: Ceata de feciori, Plugarul, Cununa Secerătorilor, Strigarea peste sat, Șezătoarea, Sânzâienele, Lolele (obicei săsesc de Lăsatul Secului) etc.
Ioan Pumnea a înfiinţat şi coordonat majoritatea Ansamblurilor folclorice din judeţ. Continuatorii săi sunt: Moțoc Gheorghe din Făgăraş, Şofaru Gheorghe din Viştea, Moga Gheorghe din Recea, Gheorghe Debu din Săcele, Marcu Ioan şi Drăguşin Angela din Codlea.
Maestrul a publicat cercetările personale în volumele „Dansul dăişorean“ (1968) şi „Trei suite de jocuri populare“ (1972); – este iniţiator al Festivalului „Cântecele Oltului”, proiect început la Făgăraş în anul 1968 şi continuat până în prezent la Călimăneşti;
De asemenea a realizat filmele „Nunta de Mateiaş“ şi „Roata stelelor“, un documentar despre obiceiurile româneşti, maghiare şi germane din judeţul Braşov.
In anul 2014 Ioan Pumnea a primit titlul de ‘’Tezaur Uman Viu“ pentru întreaga sa activitate, în slujba conservării și promovării patrimoniului material și imaterial românesc.
Domnul Ioan Pumnea este în primul rând un moderator al vieții cultural-artistice zonale. Influența activității sale s-a concretizat de-a lungul anilor mai ales în cadrul vieții scenice. În acest sens, formațiile culturale sătești îndrumate de domnia sa au reușit să mențină tradiția ancestrală a acestor locuri. De cele mai multe ori, o serie de activități culturale aflate într-o stare de existență latentă poate dispărea în condițiile în care nu există un promotor care să impulsioneze forma lor de manifestare. Ioan Pumnea, beneficiind de competența și dăruirea necesare, și-a luat acest rol, activitatea sa de instructor coregrafic și îndrumător fiind exemplară pe tot parcursul vieții sale.” Ovidiu Papană, Prov. Univ. Dr. la Universitatea de Vest din Timișoara
În cariera sa, Ioan Pumnea s-a remarcat și ca un consecvent cercetător în domeniul etnografiei și folclorului, cu precădere al dansului popular, cercetări materializate în volumele: Dansul dăișorean (1968) și Trei suite de jocuri populare (1972). În colaborare cu cineaști, realizează filmele Nunta de Mateiaș și Roata stelelor, ultimul, un film al obiceiurilor românești, maghiare și germane din județul Brașov.” Dr. Ioan Praoveanu, Etnograf
M-am născut în satul Dăişoara, o insulă folclorică într-un sat izolat, aşezat în pădure şi înconjurat de dealuri, în aşa fel încât nu vezi aşezarea până nu ajungi în capul satului. Provin dintr-un neam mare, care era bine văzut în sat. Părinţii au fost agricultori şi buni gospodari. Erau oameni foarte talentaţi şi mari iubitori de folclor. Au făcut parte din formaţiile de dansuri pe vremea când exista Fundaţia Regală. Tata a cântat în fanfară. Cred că de la ei am moştenit dragostea şi înclinarea spre folclor. Aşa de mult am iubit această activitate încât am lucrat în acest domeniu până la bătrâneţe. Chiar şi după ce am ieşit la pensie şi până în prezent desfăşor activităţi culturale şi pregătesc ansambluri folclorice. Familia şi şcoala şi-au pus amprenta asupra întregii mele cariere.” Ioan Pumnea

Ajută și pe alții să descopere: