Ileana Stan a Irinii – maestra țesăturilor de la Săpânța

Pe lângă binecunoscutul Cimitir Vesel, Săpânța este recunoscută, ca centru cultural, și pentru talentatele sale țesătoare și cusătorese.

Ileana Stan a Irinii este una dintre cele mai renumite astfel de țesătoare, lucrând alături de alte mari creatoare ale vremii.

Născută în anul 1921, Ileana Stan a Irinii a crescut în atmosfera creatoare a centrului etnografic de la Săpânța și a participat, încă din copilărie, la confecționarea unor piese de îmbrăcăminte ori a unor piese textile decorative.

Iubirea pentru cusut le-a deprins de la mama și bunica ei, însă tainele războiului de țesut i-au fost împărtășite de o femeie bătrână, Ana Iegărița, originară din Giulești și stabilită în Săpânța, precum și de la cunoscuta creatoare Anuța Pop a Osului.

Ileana Stan a Irinii a trăit perioada înlocuirii covoarelor tradiționale cu covoare cu chenar, pe care a învățat să le țeasă și să le ornamenteze cu elemente decorative aduse în zonă de femei ca Ana Iegărița – motive vegetale (rugul, garofița), motive zoomorfe (păsări, iepuri etc).

Ileana Stan a Irinii lucra mai multe categorii de piese – de la cergi, țoluri, carpete, pănură, fețe de pernă, fețe de masă și traiste, la cămăși femeiești și bărbătești, dar și pentru fetițe și băieți.

Cergile lucrate de meșteră se deosebeau prin tehnica de țesut și îmbinarea culorilor. Aceasta alegea lâna de grosime potrivită, cu firul de o anumită lungime, astfel încât țesătura să iasă de parcă firele ar fi fost puse acolo cu mâna. Ea ținea seama și de proporția în care firele mițoase scădeau pe măsură ce cerga se bătea la piuă și le potrivea astfel încât la final să aibă aceeași lungime.

Cergile erau ornamentate în dungi de diverse dimensiuni și culori, într-un decor de ansamblu realizat prin alternanța și proporțiile dungilor și culorilor. Astfel, Ileana Stan a Irinii a creat modele de cergi care nu se țeseau înainte vreme, folosind culori ca roșu, bordo, portocaliu, negru și galben.

Pe lângă talentul său vestit în confecționarea cergilor și celorlalte obiecte textile decorative tradiționale, Ileana Stan a Irinii este cunoscută și pentru măiestria sa în arta cusutului. Maestra cosea cămăși femeiești și bărbătești, mult mai bogat decorate decât era obișnuit la acea vreme.

În ornamentica sa, Ileana Stan a Irinii folosea atât o mare parte din elementele decorative tradiționale, cât și unele noi, aducând propria contribuție la dezvoltarea acestei arte. Unele dintre cele mai frecvente motive decorative întâlnite pe cămășile lucrate de Ileana Stan a Irinii erau rujița, potcoava, steluța „ciur pă-ncrățele”, „încrățelele”, „brăduțul”, „șcătulița” etc.

Talentata creatoare populară a participat la expoziții ale creației contemporane în Bulgaria și Suedia (1078) și a brodat cămăși pentru clienți din Elveția, SUA și Canada. Unele dintre piesele caracteristice creației Ilenei Stan a Irinii bucură astăzi vizitatorii muzeelor de specialitate: Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul maramureșean din Sighetu Marmației, Muzeul județean din Baia Mare.

Creația maestrei a fost răsplătită și cu premii și diplome, dintre care amintim: premiul I pentru costum bărbătesc la cea de-a V-a Expoziție republicană bienală de artă populară din 1969; premiul I pentru cergă la aceeași expoziție, premiul I la expoziția republicană de artă populară, artizanat și artă decorativă organizată la sala Dalles din București (1976(, medalia de aur pentru țesături de casă la Expoziția republicană de artă popular din 1974, premiul III pentru costume bărbătești și premiul II pentru cergi la Festivalul național „Cântarea României” (1979), premiul I pentru cergi la Expoziția de artă populară maramureșeană organizată la Sighetu Marmației în 1978.

Ileana Stan a Irinii a rămas o figură cunoscută printre creatoarele populare, influențând evoluția mai multor țesătoare și cusătorese cunoscute din Săpânța și din împrejurimi și ajutând ca portul popular maramureșean să dăinuie încă o generație.