Ileana Hoțopilă – maestra încondeierii ouălor din Bucovina

Ileana Hotopilă s-a născut în Lupcina, un sat din comuna suceveană Ulma, aflată la 40 de kilometri de Mănăstirea Putna.

A fost învățată cu munca de mica, la 7 ani deja cosea și țesea, iar mama sa începea s-o ia în nopţi lungi de șezătoare.

Știu să cos, să țes, pe astea le-am învățat de la mama, eram mici. Ia asta de pe mine am făcut-o la 14 ani. La școală, după orele de lucru manual, eu continuam să cos în pauze, că îmi plăcea„.

Ileana Hoțopilă a deprins arta încondeierii ouălor când avea 10 ani, de la o mătușă pe nume Parasca. Femeia trăia în casa bătrânească și, pentru că nu avea copii, înfiase un frate de-al Ilenei Hotopilă.

„Mergeam la școală și simțeam că trebuie neapărat să intru și la mătușa, deși mama zicea să nu stau. Dar eu trebuia să stau puțin, s-o ajut la ouă. Aveam ambiția asta. Și acum, oriunde merg, dacă stau câteva zile și nu lucrez, când ajung acasă trebuie să fac numaidecât.

Am început cu motive bătrânești: cale rătăcită, laba gâștei, frunza stejarului. Pe urmă am inventat. Când începi să lucrezi, îți vine din imaginație.”

Ouăle se pregătesc prima dată: se face găurică, se scoate conținutul, se spală, se usucă și apoi se începe încondeierea. Fac un model cu ceară neagră și pe urmă colorez. Mai întâi se lucrează pe alb, apoi se face galben și se dă din nou cu ceară, ca să rămână linii galbene, pe urmă cu roșu și, la sfârșit, se șterge ceara la cald și rămâne așa cum îl vedeți. Cele cu ceară în relief se pictează direct și se lasă ceara acolo. Este tot o tehnică tradițională, dar mai nouă.”

Ileana Hotopilă spune că a reușit să inițieze 13 fete în meşteşugul încondeierii, însă doar trei mai pictează astăzi. I-ar fi plăcut să poată împărtăşi această tehnică mai multor copii, însă nu a putut deveni profesoară.

Ileana Hoțopilă a fost prezentă şi s-a remarcat la numeroase târguri şi expoziţii de profil din ţară şi străinătate şi are o contribuţie importantă la salvarea, transmiterea şi promovarea meşteşugului „închistririi” ouălor în Bucovina, motiv pentru care a primit titlul onorific „Tezaur uman viu” în 2022.