Gheorghe Tănase, meșterul lemnului din Corbu, Olt

Născut pe 9 septembrie 1947, Gheorghe Tănase a fost unul dintre meșterii excepționali ai Olteniei, care a practicat meșteșugul de peste 50 de ani în calitate de creator, păstrător și continuator al unei îndeletniciri străvechi, pe care a păstrat-o și a predat-o mai departe ucenicilor săi și pe care a dus-o la rang de artă, promovând-o în lume.
Gheorghe Tănase a dost unul dintre puţinii meşteri populari care dădeau formă lemnului aşa cum o făceau strămoşii, refuzând să execute fanteziile cumpărătorilor.

Gheorghe Tănase, meşterul lemnului din Corbu, judeţul Olt, îşi vedea de treabă aşa cum a învăţat de la oamenii care au văzut în el potenţialul şi l-au îndrumat către arta populară.

Între timp s-a perfecţionat făcând, fără metodă ştiinţifică neapărat, dar cu un zel deosebit, muncă de cercetare în toată zona Olteniei şi nu numai, aducând motivele populare de pe ii, oale sau cojoace, împletindu-le cu ce făceau strămoşii în mod obişnuit, obligaţi să-şi confecţioneze singuri unelte.

Dragostea și pasiunea pentru prelucrarea și „șflefuirea cu suflet” a lemnului le-a moștenit de la tatăl său, Ion Tănase, cunoscător al rotăriei și dogăriei, care „căuta cu barda altă față și altă față a lemnului”, iar de la meșterul popular Nicolae Purcărea a învățat că nu trebuie să copiezi pe nimeni, ci să îți creezi propriul stil. După ce a descoperit arta sculptatului în lemn, a lucrat individual câteva piese de mici și medii dimensiuni. Așa a fost descoperit de muzeograful Ilie Rada și adus la Școala Populară de Artă.

A început să participe, personal sau cu ai săi elevi ucenici la diverse concursuri, expoziții, târguri, unde a întâlnit meșteri în sculptura tradițională în lemn, din toată țara.

De la ei a învățat multe lucruri, a început să caute materiale de specialitate, cărți, a cercetat prin muzee, prin case vechi, să ia modele, reușind în timp să se perfecționeze.

De-a lungul timpului, multe generații au trecut „prin mâna sa de aur”, deslușind tainele lemnului, dar și a meșteșugurilor populare: fie că era vorba despre arta cusutului iilor și cămășilor populare, în special a celor din zona de nord a județului Olt, fie că era vorba de țesături, meșterul stăpânind și arta țesutului în războiul de țesut, vopsirea naturală a lânii, torsul acesteia și multe alte îndeletniciri tradiționale din vatra satului.

Diplome si distincții acordate sculptorului Gheorghe Tănase:
Premiul I – etapa interjudețeană a Festivalului Național „Cântarea României”, 1981
Premiul II – etapa republicană a Festivalului Național „Cântarea României”, 1981
Premiul II – Salonul Interjudețean de Artă Naivă, Botoșani, 1984
Premiul I – etapa județeană a Festivalului Național „Cântarea României”, 1989
Diplomă de laureat și Marele Premiu pentru perpetuarea tradiției, pentru calitatea și valoarea creației sale la Târgul Meșterilor Populari, Craiova, 2005
Diplomă de excelență – Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București, 2006
Titlul de Tezaur Uman Viu – 2018
„Nu-mi găseam starea. Gândul meu era tot aşa, să-mi fac un atelier acasă… Dacă aşa am crescut eu lângă tatăl meu şi mi-a plăcut libertatea lui… El îşi câştiga existenţa în curte, fără să facă navetă, fără să aibă nicio obligaţie faţă de nimeni… Mi-a plăcut tare mult lucrul ăsta şi m-am retras şi de la CFR. Mi-am deschis o secţie de tâmplărie, tapiţerie, artizanat şi am făcut ce se căuta“. (Gheorghe Tănase)
„Eu practic meşteşugul acesta de peste 50 de ani şi mi-am văzut de treaba mea, de stilul meu de lucru, cu motivele mele din zonă. Norocul meu a fost că sunt din judeţul Olt, dar influenţa este din Argeş. Eu casa o am în Corbu, dar grădina este în judeţul Argeş. Şi am avut bază puternică, dintr-o zonă de influenţă, am avut de unde să culeg“, (Gheorghe Tănase)
Tezaurul Uman Viu Gheorghe Tănase, meșterul lemnului de la Corbu a trecut în lumea drepților în noaptea primei zile de Crăciun a anului 2020.