Furca de tors. Tradiție – Artă – Meșteșug. Muzeul Municipal Câmpulung

Muzeul Municipal Câmpulung are deosebita plăcere de a vă invita să vizitați expoziția temporară cu piese vechi de sute de ani: FURCA DE TORS. Tradiție – Artă – Meșteșug, găzduită până la finele lunii aprilie 2022 de Secția de Etnografie și Artă Populară.


Furca de tors este una dintre uneltele cele mai folosite de femeile din trecut.
Etnografii precizează că furca de tors este un obiect moştenit încă din perioada precreştină, cu semnificaţii strâns legate de sărbătoarea de Dragobete.
Dintotdeauna furca de tors a avut un rol social important, fiind primul obiect făcut cadou fetei de către feciorul cu care urma să se logodească.
Furca era folosită de femei, dar ca produs de meșteșug ea aparține universului de creație masculin.
Din punct de vedere tehnic, furca este o unealtă folosită pentru prelucrarea materiei prime (lâna) prin tors și e considerat că ne provine de la irili și traci.
Furca o găsim și într-una dintre cele mai interesante credințe păgâne românești, aceea a Ursitoarelor, unde trei, șapte, nouă sau mai multe zâne ori spirite dețin controlul asupra destinului fiecărui om, stabilit încă de la naștere.
Cea mai mare dintre ele, este numită Ursitoarea, ține furca și fusul; Cea mijlocie, Soarta, toarce; iar mezina, Moartea, este cea care curmă firul.
În alte credințe, Dumnezeu ar fi cel care le-a însărcinat pe Ursite să ducă firul destinului pe pământ și uneori nici măcar El nu poate schimba cursul stabilit de ultima dintre ele. Se spune că ele i-au furat apa vieții lui Alexandru Macedon și au devenit nemuritoare; de aceea, ele cunosc destinul omului. În fiecare casă din țară se lăsau în trecut daruri sau „ursitoare” cu scopul de a le îmbuna în cele trei zile de la nașterea pruncului când stabileau așadar cum va arăta viața fiecăruia.
În cadrul expoziției sunt prezentate publicului vizitator un număr de 91 obiecte din patrimoniul muzeal și din colecții private, precum furci de tors din sec. XX, din mai multe regiuni etnografice ale țării. Furci de tors din: Muntenia, Transilvania, Oltenia, Banat, dar și alte obiecte de uz casnic și gospodăresc utilizate în industria casnică textilă, așa cum sunt: vârtelnița, sucala, scaunul, ș.a,m.d..
Vizitatorul va intra într-o lume ambientală a șezătoarei, a clacăi, unde va putea admira manechine îmbrăcate în costume populare muscelene și alte piese de port bărbătesc, dar și fotografii din prima jumătate a sec. XX care surprind momente din viața pastorală a țăranului român și din industria casnică.
Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești.
Vă așteptăm cu mult drag să depănăm împreună povestea furcii de tors!

Despre Muzeul Municipal Campulung – Strada Negru Vodă nr. 119, Câmpulung Muscel, Argeș

La Câmpulung și în împrejurimi istoria te apasă prin mulțimea siturilor arheologice și a monumentelor istorice, sentiment pe care probabil l-a avut și Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Național de Arheologie în timpul vizitei făcute aici în 1889.

El a recomandat și susținut ideea creării unui muzeu la Câmpulung pentru a salva, conserva și păstra mărturiile trecutului, lucru concretizat odată cu publicarea hotărârii de înființare a muzeului în Monitorul Oficial nr. 116 din 26 august / 7 septembrie 1889.

Nucleul muzeului, adăpostit la începuturi în trapeza mânăstirii Negru-Vodă, era administrat direct de primarul orașului, de starețul mânăstirii și de directorul Școlii nr. 1 de băieți din oraș.

Ajută și pe alții să descopere: