Ferenc Lovasz, maestrul jocului tradițional maghiar din Viștea, Cluj

Dansatorul tradițional Ferenc Lovasz, zis Kuli, s-a născut pe 27 aprilie 1948 in satul Vișea din comuna Jucu de Sus, județul Cluj.
Viața lui Lovász Ferenc este strâns legată de jocul tradiţional maghiar din Vişea, pe care l-a promovat constant atât prin nenumăratele activități specifice (baluri, jocuri la şură etc.) organizate de către el, cât şi prin spectacolele şi turneele efectuate împreună cu consătenii săi, în ţară şi în străinătate. Își continuă și astăzi, cu o vitalitate excepțională, aceste activități, începute în urmă cu aproape 60 de ani, chiar dacă astăzi preponderența lor constă în spectacole şi turnee.
Dansator popular și organizator de manifestări cu caracter tradițional, Ferenc Lovasz marchează istoria satului natal, din punct de vedere artistic, încă din 1954.

În 2014 a primit tilul de ‘‘Tezaur Uman Viu’’.
De la vârsta de 6 ani ia lecții alături de tatăl său, Sándor, dar o amprentă puternică asupra sa își lasă și unchiul Győrgy și consătenii. De la 9 ani participă la jocurile organizate săptămânal pentru cei mici „kicsi tánc” („jocul mic”).

Din 1960, cu toate că jocurile destinate tinerilor care au depăşit vârsta confirmării în religia reformată (14 ani) erau inaccesibile pentru vârsta sa de atunci, de 12 ani, datorită talentului său şi a faptului că a avut două surori mai mari a fost admis să participe la „nagy tánc” („jocul mare”). Impreună cu consăteanul său, Fodor Árpád, a fost organizatorul tuturor balurilor importante din viaţa comunităţii: de Paşti, de Rusalii, de Crăciun şi cu prilejul altor sărbători, cei doi fiind numiţi „kezes” („chizeş” – cel care se ocupă de muzicanţi şi de sală); În 1968 la balul ce s-a desfăşurat în sat cu ocazia înrolării lui şi a băieţilor din generaţia sa, a adus pentru prima dată renumitul taraf al lui Codoba Martin, din Pălatca, taraf ce a rămas favoritul vișeenilor până în zilele noastre.

Între 1970 și 1980 după întoarcerea din armată a continuat organizarea balurilor, dar şi a unor culegeri de folclor în Vişea, aşa cum a fost cea coordonată în anul 1974 de Timár Sándor, directorul artistic al Ansamblului Naţional Maghiar din Budapesta; – 1990 – 2014: numărul balurilor tradiționale organizate de săteni a scăzut foarte mult, în schimb grupul dansatorilor din Vișea, al cărui membru de bază este şi astăzi Lovász Ferenc „Kuli”, a participat la multe spectacole, turnee şi tabere naționale şi internaționale.

Festivaluri la care a participat:
1990: Două participări la Festivalul Internațional Gődőllo, în Ungaria;
1990 – 2006: Participă la două ediții a Taberei Internaționale de Muzică și Dans Popular din Jászberény, Ungaria;
1990 – 2013: Participă aproape anual la Tabăra Internațională de Muzică Populară, Instrumentală și Dansuri Populare din Răscruci.
1992 – 2010: Merge de cinci ori la Budapesta pentru Întâlnirea Internațională a Casei Dansului Popular.
2004 – 2013: Participă de cinci ori la Festivalul Dansului Popular Maghiar din Cluj Napoca.

Știința jocului o împărtășește cu generozitate tuturor celor din sat, dar şi celor veniți de peste hotare, avându-i ca elevi pe nepoții săi (László Levente și Kira János „Kuli”), consăteni, dar şi pe unii cercetători din ţară şi din Ungaria, care au venit special pentru a deprinde jocurile din Vişea.
„În zilele noastre, ultimul joc în pereche, barza, este folosit din ce în ce mai rar şi ultimul joc fecioresc, ungureştele des, nu mai este jucat de către bătrânii din sat. În afară de cele două jocuri amintite, Ferenc Lovász „Kuli” practică şi astăzi toate celelalte tipuri de dans mai sus amintite, dansul său favorit fiind târnăveana, pe care-l joacă excelent – şi în pereche şi solistic. Despre începutul suitei, jocul ţigănesc lent, soţia lui, dansatoare şi ea, are o expresie foarte edificatoare despre felul în care cei doi joacă: ne legănăm ca peştii în apă.” Dr. Zamfir Dejeu, Coregraf

_{Sursa foto: Mediafax}