Emilian Lăzărescu (Emilian Lazaresco) s-a născut la data de 22 noiembrie 1878, București, si a încetat din viata la data de 20 aprilie 1934, București.
Este admis definitiv, la 29 octombrie 1905, în atelierul lui Leon Bonnat (1833-1922) și Luc-Olivier Merson (1846-1920), între 1906 si 1910 fiind bursier.
Anii petrecuţi la Paris au contribuit la dezvoltarea unui gust estetic racordat la imaginarul coordonat de romantism şi de simbolism.
Lăzăresco își dezvoltă un gust pictural relevant acelui tip de a trăi și găsește un corespondent în lumea picturii în ariile senzuale ale simbolismului.
Fie că pictează peisaje pariziene sau bucureștene încărcate de o anumită stare de incertitudine și melancolie, fie că pictează femei misterioase, Lăzăresco rămâne constant în modalitatea francă de a transmite emoția picturală.
În decursul vieţii, a expus creaţii în cadrul mai multor expoziţii personale.
