Cosana Vinca, rapsod popular din Ţinutul Pădurenilor

Născută pe 24 februarie 1933 in satul Cernişor din judeţul Hunedoara,  Cosana Vinca a păstrat și a transmis mai departe cântecul tradițional pădurenesc, fiind un izvor nesecat de cântece.

Înzestrată cu o memorie excepțională, Cosana Vinca a învățat mare parte din repertoriul pe care-l cunoaște și actualizează în casa părintească, asistând la pregătirea colindelor cetei de feciori a satului.

Scena adevărata i-a fost câmpul din afara satului, unde cânta, când se afla singură cu vacile la pășunat,  toate cântecele trăgănate pe care le avea în repertoriul ei, vreo 25 învățate de la bunica,  de la mama sau de la alte femei.  În ceea ce privește cântecele ritual funerare, cele de mireasă și colindele, melodia, textul și tehnica de execuție sunt moștenite de la înaintașii săi.  În interpretarea cântecelor propriu-zise, Nana Cosana își manifestă creativitatea, inovând fie la nivelul textului, fie acela al melodiei, dar păstrând tiparele motivice și melodice tradiționale.

Cosana Vinca a inițiat, de-a lungul anilor, mai multe femei în arta interpretării Cântecului bradului, astfel încât să poată fi asigurată componența grupului de 3-5 femei, necesară îndeplinirii ritualului. Elena Poantă și Victoria Vinca sunt două dintre acestea. În ultimii ani, repertoriul folcloric neocazional și colindele cunoscute de Nana Cosana au fost învățate de tânărul Bogdan Toma, interpret de folclor din Ținutul Pădurenilor, care le-a înregistrat și interpretat  la diferite evenimente organizate în comunitate, dar și în cadrul unor recitaluri și festivaluri.

Cosana Vinca a participat  la recitalurile Ansamblului „Icoane”, desfășurate la Lelese (6 mai 2017), Cluj-Napoca (10 mai 2017), Deva (9 iulie 2017). Totodată, în ceea ce o privește pe Cosana Vinca, putem vorbi și de transmitere în scopul patrimonializării, întrucât personalitatea sa de excepție și repertoriul său muzical au intrat, de-a lungul vremii, în atenția unor cercetători precum Emilia Comișel,  Harry Brauner,  Adrian Vicol, Rusalin Ișfănoni,  Ioan Bocșa,  Alina Stan, care au realizat înregistrări pentru arhivele naționale de folclor, pentru colecții instituționale sau private, pentru a-și constitui baza documentară necesară studiilor de specialitate dedicate Ținutului Pădurenilor.

 „Cosana Vinca este o reprezentantă de seamă a folclorului muzical pădurenesc, începând cu mijlocul secolului al-XX-lea și până în zilele noastre, fiind o foarte bună interpretă a cântecelor locale, dar și o informatoare de excepție pentru orice specialist, cercetător al vieții materiale și culturale din ținut. După renunțare la obiceiurile populare, cântecele rituale nu și-au mai găsit loc, acestea s-au mai păstrat doar în memoria unor rapsozi, cu memorie bună, care le-au îndrăgit foarte mult, așa cum este Cosana Vinca. Nana Cosana este depozitarul unor cântece străvechi, mai cu seamă al cântecelor rituale, care constituie fondul cel mai vechi și mai valoros al culturii noastre populare.”  Prof. dr. Rusalin Ișfănoni Cercetător științific principal I, Expert în bunuri cu semnificație etnologică din România.

Cosana Vinca povesteşte: „Tatăl meu a fost cantor la biserică. Și, în postul lui Crăciun, nu doar într-un an, în toți anii…Înainte de război a fost aia. Atâția feciori erau în sat! Și toți feciorii veneau la el să-i învețe colinde. Și, în seara de Crăciun, în seara de Ajun, se ducea prin sat. Unul era cu fluiera, unul cu doba și ceilalți colindau.(…) Eu de acolo știu colindele, de la tata, de când colinda cu ficiorii ăia…!

Rapsod popular și cântăreață nepro­fe­sio­nistă de muzică vocală tradițională, Cosana Vinca a fost declarată Tezaur Uman Viu, în cursul anului 2021, de către Ministerul Culturii.

Nu am crezut, nu am visat vreodată sa ajung aici… Eu, o femeie cu patru clase, de la țară, să ajung aici. Vă mulțumesc pentru această onoare la care nu mă așteptam!”, a spus cu emoție în glas Cosana Vinca.

Ajută și pe alții să descopere: