Constantin Curecheriu – Creatorul măștilor de cerb din zona Hârlău

Născut pe 11 septembrie 1948 satul Sticlăria, comuna Scobinți, judeţul Iași, Constantin Curecheriu este creator de măşti de cerb şi performer al jocului cerbului, elemente de veche tradiţie, specifice arealului Hârlău – Târgu Frumos – Ruginoasa, în care se înscrie şi comuna Scobinţi.

A dus meșteșugul său la rang de artă și a dobândit, în timp, calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu cultural imaterial şi performer capabil să transmită modele culturale tradiţionale.

Materia primă utilizată de meșter este lemnul de tei, de formă semirotundă, ales de la rădăcina copacului, tehnica – sculptură în lemn, după şabloane, pentru cap şi coarne, realizarea mecanismului prin care maxilarul devine mobil şi clămpănitor, realizarea trupului din piei de capră sau oaie, dar şi prin acoperirea corpului purtătorului măştii cu covoare de lână ţesute – motivele decorative sunt florale, dominant fiind trandafirul de culoare roşie şi decorarea capului cu batiste cusute manual, mărgele, canafi, oglizi, hurmuz etc. Ornamentarea este lucrată prin vopsirea şi crearea compoziţiei decorului capetelor de cerb.

Meșterul este şi performer al jocului cerbului, Cerbul din Sticlăria fiind apreciat în comunitate, în localităţile învecinate, dar și la festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă.

Constantin Curecheriu este şi un priceput constructor de fluiere şi talentat interpret la fluier. A primit diplome de participare la Festivalurile obiceiurilor de iarnă organizate la Iași, Hârlău, Pașcani, Târgu Frumos, Vaslui, Bacău, Naruja -Vrancea, Flămânzi-Botoșani și București.

Meşterul a învăţat să confecţioneze măşti de cerb din copilărie, chiar de pe la vârsta de 10 ani, de la Gheorghe Hriţcu, creator de măşti din satul său. A performat pentru prima dată, în afara comunităţii, în anul 1968, la Tulcea. În 1965 a confecționat primul fluier.

În atelierul din propria gospodărie a transmis acest meşteşug artistic celor doi fii Mihai şi Andrei-Ionuţ, care astăzi lucrează alături de tatăl lor. Datorită preocupărilor sale complexe, tot lui i se datorează şi existenţa formaţiilor de fluieraşi, copii şi adulţi, din Sticlăria – Scobinţi.

Constantin Curecheriu promovează valorile autentice ale meşteşugului pe care îl practică, fiind și întemeietorul unei colecţii muzeale etnografice, pe care o prezintă adesea copiilor şi elevilor şcolilor din comună.

Expozitii la care a participat meșterul Constantin Curecheriu:
Târgul Meșterilor Populari, Iași, 2007- 2012;
Expoziția de artă populară tradițională a Euroregiunii Nord-Est, World Trade Center – București, 2007;
Expoziția de artă populară organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași și proiectul „Patrimoniu cultural imaterial al județului Iași”, Iași, 2008; Expoziția de pictură naivă și măști „Tradiții de iarnă la români” organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, la Centrul Cultural din Iași, 2011; Expoziția de pictură naivă și măști „Iarnă în Moldova”, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași la Institutul Francez din Iași, anul 2013; Expozițiile obiceiurilor de iarnă organizate la Muzeul Țăranului Român și Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, București, 2007-2011;
Zilele orașului din Saint Pierre lès Elbeuf – Franța, 2005;
Sărbătoarea orașului MagdeburgGermania, 2006;
Sărbătoarea comunei Cosarnita, raionul Crâuleni, Republica Moldova, 2011; Tradiții de Anul Nou, Ostia-Italia, 2010; Târgul Meșterilor Populari, Iași, 2007- 2012.

In anul 2013 meșterul Constantin Curecheriu a primit titlul onorific de “Tezaur Uman Viu”

„Distincția primită este o mândrie, dar mă obligă să las copiilor cele mai importante dovezi ale tradiției românești. Ar fi păcat ca totul să se piardă… Tot ce am adunat eu aici este mai valoros decât crede oricine. Sunt costume vechi de sute de ani, și opinci pe care străbunicii noștri le purtau la horă. ” Constantin Curecheriu

Constantin Curecheriu a trăit toată viața la sat, iar acum câțiva ani, după ce a ieșit la pensie, și-a dedicat întreaga existență unui muzeu unic în zonă. Și-a transformat casa țărănească într-un mic muzeu, în care a adunat zeci de costume tradiționale, măști sau ștergare: „Căprițele sunt făcute de mine toate, coarnele sunt făcute de mine, batistele le-am căutat de prin sat, diplomele le-am obținut la diferite festivaluri, am fost la Bucureşti, Bacău, Buzău. Pentru noi tradiţiile nu că sunt importante, dar vă spun un singur lucru. Nici un sat, nici o comună, nici un județ fără tradiții și obiceiuri nu există nicăierea în lumea asta dacă te duci.” Constantin Curecheriu