Complexul Memorial Aurel Vlaicu, Geoagiu, Hunedoara

Casa memorială Aurel Vlaicu, monument istoric, a fost întreținută de urmașii lui Aurel Vlaicu, păstrându-şi în mare parte aspectul inițial.
În curte se mai păstrează șopronul şi șura din vremea lui Aurel Vlaicu.
În casă se păstrează diverse obiecte care au aparținut familiei, cazanul cu aburi construit de Vlaicu, schițe de proiect referitoare la invenții personale.

Muzeul memorial adăpostește o colecție de obiecte legate de activitatea de aviator şi inventator a lui Aurel Vlaicu: machete ale aparatelor de zbor construite de Vlaicu, instalații şi unelte folosite de acesta, casca şi costumul purtate la ultimul zbor şi bucăți din avionul cu care s-a prăbușit în 13 septembrie 1913 lângă Câmpina, în tentativa de a trece Carpații cu un avion construit în întregime din metal, aparatul ”Vlaicu III”.

Aici pot fi admirate si o parte din schițele lui Aurel Vlaicu, din corespondența sa, dar și un costum de aviator pe care acesta l-ar purtat atunci când s-a prăbușit cu avionul, în anul 1913.
Tot aici, mai descoperim și câteva unelte și scule folosite de Vlaicu, un gramofon, un patefon, fotografii, fragmente din ziarele în care a apărut în acele vremuri și piese componente ale avionului Vlaicu II, cu care s-a prăbușit.

Sunt expuse, de asemenea, și o bicicletă, motocicletă și machete realizate după avioanele construite de marele inventator.
În muzeul amenajat se poate admira și strungul la care Aurel Vlaicu și-a confecționat diferite piese ale invențiilor sale, de-a lungul timpului.
De asemenea, mai poate fi admirat și un aparat de proiecție construit de Vlaicu.

Aurel Vlaicu s-a născut în satul Binţinţi (azi Aurel Vlaicu) la 19 noiembrie 1882. Era fiul lui Dumitru şi Ana Vlaicu, o familie cu stare materială bună care şi-a permis să susțină, cu mari sacrificii, fiul la diferite şcoli. Aurel Vlaicu, după absolvirea școlii primare din satul natal, s-a înscris la Liceul din Orăștie, de unde, după primii doi ani, se transferă la Liceul german din Sibiu unde urmează clasele a VII-a şi a VIII-a, la finalul studiilor liceale obținând diploma de bacalaureat.
În toamna anului 1902 se înscrie la Politehnica din Budapesta, dar nemulțumit de gradul modest de predare s-a retras. Se orientează spre Școala Politehnică din München unde figurează că a frecventat cursurile începând din anul 1903 până în 1908. Multitudinea preocupărilor sale în domeniul tehnicii l-au făcut cunoscut între studenţii şi profesorii înaltei școli müncheneze.
La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord.
Este înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
La 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române, alături de Henri Coandă, Traian Vuia și de alte nume celebre, Aurel Vlaicu poate fi considerat unul dintre precursorii aeronauticii moderne și unul dintre părinții aviației mondiale.