Despre meșter popular

Nicolae Popa (1919-2010) a fost un meșter popular și poet, recunoscut pentru eforturile sale de a ridica în curtea casei sale Muzeul Popular, recunoscut în întreaga lume pentru creațiile sale unice.Colecțiile sale, deschise publ

Contribuția originală a lui Traian Davidean în practicarea acestei meserii s-a manifestat în decorul hainelor de blană. Cel mai mult iubește să deseneze și să coase.

Viorica Tripon „a Popii Iuănului”, așa cum o știu sătenii din Negreni, are 70 de ani și din copilărie a învățat să urzească, să pună războiul de țesut și să țeasă la război.

Flory Buia, este meșter popular si instructor la Scoala Populara de Arte si Meserii Pitești.Totodată activează ca specialist in telecomunicații in mediul corporatist de peste 30 ani.Din pasiune pentru arta si cultura este păstrătoare de tradiții a

Ştiind poate cel mai bine rostul şi tainele ‘‘scrisului’’ cu acul şi aţa, Alexandrina Olguţa Filip s-a născut în satul Corlăţeşti, comuna Cezeni, judeţul Olt, pe 17 iulie 1959.

Meșterul Vasile Găman s-a născut în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamt.

Palladi Salvator Cornel s-a născut la data de 3 ianuarie 1946 în orașul Beiuș, unde a și crescut și studiat, alături de părinții săi, tatăl Salvator născut în Beiuș în 1913 și mama Valeria, născută în 1925 în Mineu (Sălaj).

Ștefan Lupu sau Fane cum îi spun cunoscuții, s-a născut la 27 martie 1953, în satul Araci situat la limita dintre județul Covasna și Brașov, fiind cel mai mic din cei 12 copii ai unei familii de agricultori.

Marius Mihuţ, născut pe 4 septembrie 1971 în satul Chiei, este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă (higheghe), instrument simbol al zonei Bihorului.

Satul Harale se numea pe vremuri "satul dogarilor", pentru că aproape toate familiile se îndeletniceau cu acest meşteşug.

Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, s-a născut pe 8 noiembrie 1948 in comuna Oituz, județul Bacău.

Născut pe 9 septembrie 1947, Gheorghe Tănase a fost unul dintre meșterii excepționali ai Olteniei, care a practicat meșteșugul de peste 50 de ani în calitate de creator, păstrător și continuator al unei îndeletniciri străvechi

Recunoscut la nivel național drept creator și păstrător al valorilor tradiționale (primit în Academia Artelor Tradiționale în anul 1995), Mircea Lac face dovada caracterului excepțional al performării.

Moise Gavra a transmis dragostea sa pentru cojocărit mai multor tineri, pe care i-a avut ucenici vreme îndelungată, însă niciunul dintre ei nu a dorit să ducă mai departea această tradiție.

Meşterul Şerban Terţiu s-a născut pe 19 august 1955 in satul Circari, comuna Nereju, Judeţul Vrancea şi  a  început să facă măşti când încă nu împlinise 6 ani.

Nicolae Coroiu este moţ născut în satul Târşa, județul Alba, pe 29 ianuarie 1951 şi a prins dragoste de cântec de când era copil, de la tatăl său, care cânta la taragot.

Născut pe 14 aprilie 1943 într-o străveche vatră etnografică în care motivele folosite în broderia cojocului de Vădastra au supraviețuit din Neolitic până astăzi, Dumitru Liceanu deține, de la 12 ani, știința de a lucra pieptare și cojoace

Rozalia Graur este o păstrătoare și transmițătoare a creaților populare românești, care s-a ocupat întreaga viață cu meșteșugul împletitului din papură.

Autor al numeroase porți din localitățile Cornești, Hoteni, Breb, Budești, Sighetul Marmației, Valea Porcului (astăzi Valea Stejarului – n.n.) și Berbești, Ion Găvrilă Țiplea, cunoscut și ca Ioan al lui Ștefan, originar din comuna Ferești

Unul dintre cei mai renumiți meșteri populari, moș Costică, așa cum îi spunea toată lumea, a trăit între anii 1938 și 2016.

Născut în anul 1922 în comuna Budureasa, județul Bihor, renumită pentru meșteșugul lădăritului, Nicolae Laza a învățat de mic copil să iubească lemnul și arta făuririi lăzilor de zestre și a „lădoaielor”