Casa memorială Panait Cerna, Cerna, Tulcea

Casa în care s-a născut poetul Panait Cerna, o locuinţă de meşteşugar de la sfârşitul secolului XIX, prezintă atât aspectele cele mai importante privind viaţa şi opera acestuia, cât şi o expoziţie etnografică ce ilustrează specificul zonei.

Expoziția memorialistică organizată în trei săli prezintă datele bibliografice ale poetului, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă și de studii, ediții ale operei poetice, referințe critice.
Panourile prezintă coperta singurului volum de poezie, în toate edițiile apărute.
În celelalte spații expoziționale s-a reconstruit interiorul țărănesc tradițional din acest areal, vizitatorii având posibilitatea să cunoască frumusețea și autenticitatea mobilierului și a țesăturilor de la începutul secolului al XX-lea.

Expoziția în aer liber prezintă instrumentar agricol tradițional, dovadă a uneia din cele mai importante ocupații practicate în această zonă.
Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (1881, Cerna, județul Tulcea –26 martie 1913, Leipzig) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu, precum și filosof, critic literar și traducător.
Școala primară o face în satul natal, apoi, în anul 1893 se înscrie la liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila pe care îl termina. Traduce poezie, scrie versuri, iar în 1897 (24 august) debutează în revista „Foaia interesantă” a lui George Coșbuc cu poezia Trecut (după Lenau), semnată Panait Cerna.
Vorbitor nativ al limbii bulgare, Cerna a scris cu toate acestea în română și a dezvoltat un stil tradiționalist, care a fost legat de clasicism și neoclasicism.