Casa Memorială George Topîrceanu, Valea Mare Pravăț, Argeș

În satul Nămăești, comuna Valea Mare Pravăț, se află Casa Memorială George Topîrceanu – o casă țărănească, cu pridvor larg la etaj, acoperită cu șiță și ridicată de mâini pricepute la început de veac, în 1900, loc în care poetul George Topîrceanu și-a petrecut 8 ani din viață.
Clădirea a aparținut socrilor poetului G. Topârceanu fiind donată în anul 1966 de către soția poetului, Victoria Topârceanu, pentru a se amenaja casa memorială a poetului.

A fost organizată în 1967 și reorganizată în 1979, fiind declarată ulterior monument istoric.
În prezent, casa unde a locuit și a creat poetul timp de 8 ani adăpostește o expoziție memorială permanentă, cuprinzând exponate legate de viața și activitatea poetului, precum o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei și prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane.

La parter, este amenajată o expoziţie documentară (10 vitrine şi 11 panouri), în care se găsesc fotografii cu mama Paraschiva Topârceanu, tatăl său Ion, sora sa Raliţa (căsătorită Iliant), Alexandrina, sora mai mică (care a trăit la Nămăiești până la 92 de ani), apoi Ion Mateescu (sculptor, fratele vitreg al poetului), şi fotografia Ancuţei Mateescu (sora scriitorului).
O scară interioară de lemn (element original în arhitectura țărănească) ne conduce la etaj unde, în două încăperi dispuse simetric față de un antreu, a fost recreată atmosfera în care a trăit și a scris George Topârceanu.
Camerele de la etaj: una era dormitorul cu masă, dulap, lada cu zestre, patul cu tăblii de metal, cu coroana regală, două fotolii, soba din cărămidă dată cu var, străchini şi ştergare; alăturat, se află camera de lucru cu un birou pirogravat, o lampă cu abajur din sticlă Galle, ceasul de birou, calendar, masa de toaletă cu obiectele de toaletă folosite de poet, iar în cuier, pălăria şi bastonul. Tot aici, se află şi un fotoliu în formă de Z, două dulapuri, biblioteca, reviste şi cărţi. Pe pereţi, două portrete (poetul şi soţia sa), câteva icoane, iar pe plafon o frumoasă lustră de epocă.

Pe holul de la etaj, se află tabloul cu fotografia poetului, făcută de el (cu ajutorul trepiedului, cu două luni înainte de a muri) şi vitrine cu ediţii de cărţi mai vechi şi mai noi. Pe pereţii holului, se găsesc două picturi, semnate de Maria Frânculescu (inspirate din ,,Rapsodii de toamnă” şi ,,Rapsodii de primăvară”). Într-un cui, se află uneltele de pescuit şi de vânătoare ale poetului.
În curte, se află bustul poetului, realizat de Marius Butunoiu în anul 1872.

Ajută și pe alții să descopere: