Casa Johannes Lapicida (a lui Ion Pietrarul), Bistrița, unicat în Europa

Casa lui Johannes Lapicida (Casa lui Ion Pietrarul) a fost construita in jurul anului 1500 si este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania.
Clădirea este unicat în Europa, fiind prima casă care face trecerea de la Goticul târziu la Renaștere, într-o Renaștere timpurie în Transilvania.

A fost ridicată în jurul anului 1500, iar în 1538 a ajuns în proprietatea lui Johannes Lapicida, zis și Muratoris (în germană Hans Maurer, tradus: Ioan Pietrarul sau Ioan Zidarul), un meșter pietrar sas bistrițean recunoscut pentru lucrările din Moldova de pe vremea Petru Rareș.
Casa din Bistrița a ajuns apoi în posesia lui Christian Pomarius, notar și preot al orașului, cel care a pus în ordine actele și documentele orașului Bistrița, a impus Reforma în comunitate și a realizat o primă hartă a Bistriței, în preajma anului 1550.
Cu trecerea timpului, clădirea a suferit o serie de modificări ce au dus de la stilul gotic târziu, către cel renascentist.
Următoarele două poveşti sunt legate de vremurile nestatornice şi de domnitorul Petru Rareş, fiind constituite din intrigi politice care sfârşesc, de cele mai multe ori, sângeros şi exemplar pentru eventualii nelegiuiţi.
Aceste povestiri combină o serie de circumstanţe istorice cu fantasmarea legendelor transmise din generaţie în generaţie, pe cale orală şi cu imaginarul medieval.
Având în vedere faptul că nu există multe surse păstrate în scris, adevărul lor istoric este dificil de certificate, însă chiar şi aşa, legendele acestora fac parte din bogăţia culturală a zidurilor clădirii din acele vremuri.
Aşadar, farmecul lor se află între închipuire şi hotarul incert istoric.