8 noiembrie. Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavriil – conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor

În fiecare an, la data de 8 noiembrie, în calendarul creștin-ortodox este marcată Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai.

Potrivit hagiografiei creștine, Sfinții Arhangheli sunt în număr de șapte – Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil şi Varahil, menționați în Cartea Apocalipsei ca fiind cele șapte duhuri care stau în faţa Tronului lui Dumnezeu. Dintre cei șapte, cei mai importanți și cunoscuți sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, despre care se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. În Acatistul dedicat Sfinților Arhangheli, Biserica îl numește pe Sfântul Arhanghel Mihail înger (slujitor) al Legii, adică al dreptății și al adevărului, iar pe Sfântul Arhanghel Gavriil îl numește înger al harului, cel care reflectă în firea și în lucrarea sa bucuria și blândețea lui Dumnezeu.

În calendarul popular românesc, Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt percepuți ca niște ființe divine, întotdeauna prezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi, mai ales, de pe pământ, asupra muritorilor, arzându-le păcatele mărunte şi având grijă ca sufletele lor să fie curățate de greșeală cu prilejul posturilor şi rugându-se la Dumnezeu pentru ei.

Așa cum arată Marcel Lapteș în lucrarea Anotimpuri magico – religioase (schițe etnografice), „sărbătoarea religioasă s-a suprapus unor reprezentări mitice din calendarul popular și pe durata a trei zile (8 – 10 noiembrie) se desfăşoară un praznic extins prin ofrandele alimentare care se aduceau celor morți, dar și celor vii, în centrul atenției fiind Sf. Mihail, conducător al sufletelor oamenilor către lumea cealaltă”. Obiceiurile ce caracterizează această perioadă se pot încadra în două paliere.

Primul palier este strict delimitat în cadrul ocupațiilor pastorale deoarece Sfinții Mihail și Gavriil au fost adoptați de ciobani drept patroni și ocrotitori ai turmelor de oi. De altfel în unele zone pastorale în 8 – 9 noiembrie se celebra „Nunta oilor”, cu mult după 14 octombrie când începea iernatul turmelor. În cadrul tradițiilor pastorale despre „Arhangheli” poate fi amintită și „Turta oilor”, întâlnită în satele de deal ale comunei Pui, din Țara Hațegului.

Turta oilor este de fapt un aluat din făină de porumb, care după ce era coaptă se arunca între berbecii amestecați cu oile. Dacă această turtă cădea cu faţa în sus atunci le mergea bine oilor la fătat, de cădea cu faţa în jos oile vor făta puțini miei.

Al doilea palier avea valențe psihopompe (din cuvântul grecesc ψυχοπομπός – psychopompos, cu sensul de ghid al sufletului) reprezentate de Sf. Mihail, înger conducător al morţilor în tărâmul celălalt. Acești îngeri veghează moartea oamenilor și le duce sufletele în Rai – cei drepți și în Iad – cei păcătoși. Această credință se reflectă și în obiceiurile localnicilor din comuna Lelese, Ținutul Pădurenilor – județul Hunedoara, care cred că la Arhanghelu’ (cum numesc sătenii sărbătoarea): „Sf. Mihail când mere cu morții unde vre’ la Rai ori Iad are cheile de la uși și împarte sufletele după faptele bune și hăle răle, așe’ îi scris în carte (Biblia – n.n.) la noi nu-i o zi mare a morţilor, că o țânem de Luminație”.

Referitor la sărbătoarea „Luminației”, denumire ce provine din limba latină (commemoratione omnium fidelium defunctorum – pomenirea tuturor credincioșilor răposați), aceasta este sărbătorită în calendarul romano-catolic în fiecare an pe data de 2 noiembrie, a doua zi după sărbătoarea Tuturor Sfinților. Deși este o sărbătoare catolică, ea a fost adoptată de mai toţi creștinii transilvăneni și este respectată cu strictețe. Potrivit credințelor populare, în prima zi de Brumar (nume popular dat lunii noiembrie – n.n.), porțile dintre cele două lumi se deschid, iar acum cei plecați dintre noi pot veni să ne viziteze.

Potrivit legendelor vechi din Țara Zarandului (întinsă pe teritoriul județelor Arad, Hunedoara și Alba), «Sf. Mihail e sfântul cel mai tare; Dumnezeu i-a dat Soarele și Luna să le poarte bine peste norocul oamenilor. Vara-i făcută de el cu soarele, cu ziua lungă iar cu luna face noaptea mică. Vara și iarna sunt ca sufletele călăuzite de Sf. Mihail; trimite vara pe cea lume și sloboade iarna cu-ncetul, cu zăpadă și ger».
Astfel, în folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparație cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, conform unor tradiții, cheile raiului, fiind un aprig luptător împotriva diavolului, dar şi cel care veghează la căpătâiul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Alte obiceiuri arată că în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli se fac praznice pentru sufletul morţilor, iar ofrandele date de pomană pentru morți, în Ajun sau în Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moșii de Arhangheli”. În Dicționarul de mitologie română, Ion Ghinoiu arată că, în Moldova şi Bucovina, la „Moșii de Arhangheli” se dau pomeni şi se aprind lumânări în special pentru cei care au murit în împrejurări năprasnice (înghețați, înecați, trăsniți, sfâșiați de fiarele pădurii etc.).
În biserici „fiecare creștin aprinde câte o lumânare pentru a avea asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă, dar şi o alta, pentru cei dispăruți fără lumânare”.

Fiind „o zi a morților”, «Arhanghelu’» era respectat în trecut de orice comunitate prin interdicția totală a muncii. Chiar la staulele de oi rămase la pășunat nu se făceau decât muncile stricte, absolut necesare, cum sunt: pășunatul și mulsul.
În gospodării femeile aduceau apă de la fântână cu o zi înainte și nu măturau casele în 8 noiembrie de Arhanghel, pentru că se credea că „pedeapsa îi cea mai mare dată de sfinți la cine nu-i ascultă că-n ceasul morții s-or chinui vreme lungă până la iertarea sufletului”.

Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt și ocrotitori spirituali ai Jandarmeriei Române, motiv pentru care în toate unitățile de jandarmi se oficiază slujbe religioase. Deviza Jandarmeriei Române – „Lex et ordo“ (lege şi ordine), înscrisă pe stema sa, are evidente asemănări cu ceea ce simbolizează Sfinții Arhangheli – Sfântul Arhanghel Mihail simbolizează „legea“, fiind apărător al dreptății şi al adevărului, iar Sfântul Arhanghel Gavriil simbolizează „ordinea”, ce include pacea şi armonia, siguranța şi binele comun, rezumate în numirea de înger al harului. Astfel, întreaga activitate a jandarmilor români este orientată să se desfășoare pe aceste două coordonate, lege și ordine.

Totodată, trebuie menționat faptul că peste 1.320.00 de români îşi serbează onomastica pe 8 noiembrie, la prăznuirea Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil, dintre care 590.000 femei și 730.000 bărbați.
Potrivit statisticilor de stare civilă majoritatea femeilor, respectiv circa 354.000, poartă numele de Mihaela, iar alte 223.000 – Gabriela, iar dintre bărbați, circa 363.000 poartă numele de Mihai, iar 245.000 – Gabriel.